CARDAMÓM s. m., s. n. 1. S. m. Plantă tropicală ale cărei semințe au gust piperat (Elettaria cardamomum). 2. S. n. Ulei cu miros plăcut extras din cardamom (1). – Din fr. cardamome. Vezi definitia »

CVADRINÓM s. n. polinom cu patru termeni. (< fr. quadrinôme) Vezi definitia »

IDIOCROMOZÓM, idiocromozomi, s. m. (Biol.; rar) Nume dat cromozomilor de sex. [Pr.: -di-o-] – Din engl. idiochromosome. Vezi definitia »

CERNOZIOM (‹ rus.) s. n. (PEDOL.) Tip de sol zonal, din clasa molisolurilor, caracteristic reg. temperat-continentale, format îndeosebi pe loess și depozite loessoide, în condiții bioclimatice de stepă tipică sau de silvostepă. Are culoare închisă (neagră, castanie etc.), acumulare apreciabilă de humus (4-15 %) în orizontul superior (A), de carbonați în cel inferior (C) și fertilitate naturală ridicată. Orizontul B lipsește. În funcție de conținutul în humus și carbonați se disting tipurile: castaniu, ciocolatiu, carbonatic, argiloluvial, cambic (levigat), gras (c. propriu-zis). În România este caracteristic C. Române, C. Moldovei, Cîmpiei de Vest, Pod. Dobrogei. Termen introdus în știință de pedologul rus V.V. Dokuceaev. Vezi definitia »

MEZOZÓM, -Ă adj. (despre un individ) de statură mijlocie. (< fr. mésosome) Vezi definitia »