IAPRÁC s. m. (Iht.; reg.) Somn mic. – Din tc. yaprak „foaie, frunză”. Vezi definitia »

coinác (-ce), s. n. – 1. Articulație în general. – 2. Gleznă. – 3. Zar. – 4. Sfoară de care se leagă o greutate sau o piatră, și care se folosește la pescuit sau pentru a coborî zmeul. – 5. Contragreutate. – 6. Membru viril. – 7. Flăcău, june. Tc. kainak „articulație” (Șeineanu, II, 141), cf. bg. kojnak și coi. Vezi definitia »

COSÁC, cosaci, s. m. Pește de apă dulce din familia crapului, cu corpul turtit lateral, cu solzi mici, negri-albăstrui pe spinare și argintii pe laturi. (Abramis ballerus). – Din bg. kosak. Vezi definitia »

pârvác², pârváci, s.m. (reg.) om bogat și gras. Vezi definitia »

COZONÁC, cozonaci, s. m. Prăjitură făcută din aluat dospit, frământat cu ouă, lapte, unt, zahăr și ingrediente. – Cf. bg. kuzunak. Vezi definitia »