stániță¹, stánițe, s.f. (înv.) colibă; cabană. Vezi definitia »

ARHITECTÚRĂ s. f. 1. știința și arta de a proiecta și construi clădiri potrivit anumitor proporții și reguli. 2. stilul, caracterul distinctiv al unei construcții, al unei epoci. 3. (fig.) structură, alcătuire internă a ceva; constituție (I, 2). (< fr. architecture, lat. architectura) Vezi definitia »

PASTEURELÓZĂ s.f. Boală microbiană gravă a animalelor și păsărilor; septicemie hemoragică; holera păsărilor. [Pron. pas-tö-. / < fr. pasteurellose]. Vezi definitia »

MICROBALÁNȚĂ s.f. Balanță de laborator foarte sensibilă. [Cf. fr. microbalance]. Vezi definitia »

LANTÉRNĂ, lanterne, s. f. 1. Felinar. ◊ Lanternă venețiană = lampion. Lanternă magică = aparat care proiectează pe un ecran, cu ajutorul unei surse luminoase și al unui sistem de lentile, imaginea mărită a unei figuri desenate pe o placă de sticlă sau imprimate pe o placă fotografică. 2. Lampă mică, portativă, care funcționează cu baterie electrică. 3. Lanternou. – Din fr. lanterne. Vezi definitia »