MASORÉT s.m. Învățat evreu care a participat la vocalizarea și accentuarea textului Bibliei. [< fr. massorète, cf. ebr. masoret]. Vezi definitia »

PRUNÉT, pruneturi, s. n. Livadă, grădină de pruni; prunărie², pruniște, pruniș. – Prun + suf. -et. Vezi definitia »

minavét (minavéte), s. n. – Flașnetă. Origine nesigură. După Tiktin (urmat de Candrea și Scriban) din fr. menuet, prin intermediul pol. menwet, care pare să corespundă cu sensul cuvîntului, cunoscut numai în Mold. Ar putea fi vorba și de un der. din ngr. μαναβέλλα „caterincă, flașnetă”, cf. liver. Scriban menționează sensul de „menuet”, care nu apare la noi. Vezi definitia »

CÚGET, cugete, s. n. 1. Capacitate de a gândi; gândire. 2. Gând, idee, părere. ♦ Imaginație, fantezie. 3. Minte, intelect. 4. (Înv.) Intenție, plan, proiect. 5. Conștiință. ◊ Expr. A-l mustra (pe cineva) cugetul sau a avea mustrări de cuget = a fi chinuit de remușcări, a-l chinui (pe cineva) remușcarea, regretul. – Din cugeta (derivat regresiv). Vezi definitia »

MÚGET, mugete, s. n. I. Strigăt prelung, caracteristic, scos de unele animale cornute; răget. II. P. anal. 1. Strigăt puternic, sfâșietor al omului; urlet, răcnet. 2. Șuierat puternic produs de unele mașini, sirene etc. 3. Zgomot puternic produs de vânt, de furtună, de ape etc.; vuiet, vâjâit. – Mugi + suf. -et. Vezi definitia »