EXPÚNERE s.f. Faptul de a (se) expune. ♦ Narațiune, povestire. ♦ (Muz.) Expoziție; (spec.) parte a unei fugi în care subiectul apare în întregime la una din voci sau trece o dată la fiecare dintre vocile participante. ♦ Explicație, parte explicativă (a unei legi, a unei hotărâri etc.). [< expune]. Vezi definitia »

DETOLITÁRE s.f. Operația de purificare a amestecurilor sulfonitrice uzate. [Et. incertă]. Vezi definitia »

RECONFIRMÁRE, reconfirmări, s. f. Acțiunea de a reconfirma și rezultatul ei. – V. reconfirma. Vezi definitia »

ANESTEZIÉRE s.f. Acțiunea de a anestezia. [Pron. -zi-e-. / < anestezia]. Vezi definitia »

CLASÁRE s.f. Acțiunea de a clasa și rezultatul ei. ♦ (Jur.) Încetare a cercetărilor într-o anumită chestiune și închidere a dosarului respectiv. [< clasa]. Vezi definitia »