DELICVESCÉNȚĂ s. f. 1. proprietate a unor substanțe solide de a fi delicvescente. 2. (fig.) decadență, corupție. (< fr. déliquescence) Vezi definitia »

CINERÁMĂ s. f. cinematograf cu ecran lat, în care proiectarea se face prin juxtapunerea imaginilor de la trei aparate de proiecție diferite, sincron. (< fr. cinérama) Vezi definitia »

nănúță, nănúțe, s.f. (reg.) iubită, mândră (iubițică, mândruliță). Vezi definitia »

dintr-o bucată expr. 1. (d. oameni) integru. 2. (d. oameni) lipsit de subtilitate. 3. (la fotbal – d. șuturi) fără preluare; din voleu. Vezi definitia »

METAÁRTĂ s. f. arta despre artă. (< meta- + artă) Vezi definitia »