DECLAMATÍV, -Ă adj. (Rar) Declamator. [Cf. fr. déclamatif]. Vezi definitia »

REACTÍV, -Ă adj. 1. Care reacționează, folosit ca reactiv. 2. (Fiz.) Care are inducție proprie sau capacitate electrică. // s.m. Substanță chimică având proprietatea de a reacționa în mod specific într-o reacție. [< fr. réactif]. Vezi definitia »

REPRESÍV, -Ă, represivi, -e, adj. Care reprimă, care servește ca mijloc de reprimare; privitor la represiune. – Din fr. répressif. Vezi definitia »

REVERSÍV, -Ă, reversivi, -e, adj. Care revine spontan la poziția sau la starea inițială după încetarea fenomenului modificator. – Din fr. réversif. Vezi definitia »

TRANSGRESÍV, -Ă adj. Care transgresează. [< fr. transgressif]. Vezi definitia »