FILACTÉRĂ, filactere, s. f. 1. Bucată de pergament cu versete din Biblie, purtată ca talisman de vechii evrei. 2. Inscripție în formă de banderolă (pe monumente). [Var.: filactériu s. n.] – Din fr. phylactère. Vezi definitia »

carísmă s. f. Dar particular conferit oamenilor prin grația divină; har. (< fr. charisme, gr. kharisma) Vezi definitia »

CIOZVẤRTĂ, ciozvârte, s. f. Sfert dintr-un animal tăiat; p. ext. bucată mare de carne tăiată din trupul unui animal; halcă. – Din bg. četvărt. Vezi definitia »

HÚSĂ, huse, s. f. Învelitoare de stofă, de pânză, de material plastic etc. cu care se acoperă mobilele, unele aparate, mașini sau materiale spre a le proteja, a le feri de praf, umezeală etc. – Din fr. housse. Vezi definitia »

secătúră, secătúri, s.f. 1. (pop.) loc secat al unei ape (unde se poate prinde pește). 2. (înv. și reg.) loc într-o pădure defrișat și folosit ca pășune sau ca ogor; curătură, seci. 3. (înv.) spațiu liber, loc gol. 4. (înv.) porțiune, element, fragment (dintr-un tot, dintr-un ansamblu). 5. (înv.) plantă sau parte a unei plante care și-a pierdut seva, germenele de viață; uscătură. 6. (reg.) boală a oilor care se manifestă prin uscarea pielii. 7. (pop.; la pl.) lucru, fapt, vorbă, afirmație etc. fără valoare, fără importanță, fără sens; fleac, nimic. 8. (pop.; deprec.) persoană lipsită de orice valoare, de caracter etc.; lichea, otreapă, oșiștie, zdreanță, sichimea, marțafoi, pramatie, pușlama. Vezi definitia »