Definita cuvantului furcătură
furcătúră s.f. (reg.) bifurcarea unui șir de munți.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu furcătură
PROVITAMÍNĂ, provitamine, s. f. Substanță inactivă din alimente, activată de organism și transformată în vitamină. – Din fr. provitamine. Vezi definitia »
TĂICULÍȚĂ s. m. Diminutiv al lui taică. Vezi definitia »
MIRUIÁLĂ, miruieli, s. f. Miruit1. [Pr.: -ru-ia-] – Mirui1 + suf. -eală. Vezi definitia »
PRUNÉLĂ s. f. stofă de lână, neagră, cu fir foarte strâns, din care se făceau articole casnice extrem de trainice. (< fr. prunelle) Vezi definitia »
SCÚFĂ, scufe, s. f. Scufie. – Din ngr. skúfos. Vezi definitia »