Definita cuvantului diafiză
DIAFÍZĂ s.f. Partea de mijloc a unui os lung, situată între cele două epifize. [< fr. diaphyse, cf. gr. diaphysis – interstițiu].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu diafiză
FOLICULÓZĂ s. f. conjunctivită la copii, caracterizată prin apariția de mici granulații pe conjunctivă. (< fr. folliculose) Vezi definitia »
mirandolină, mirandoline s. f. (eufem.) țigancă. Vezi definitia »
lúbeniță Vezi definitia »
tînjálă (-jéli), s. f. – 1. Oiște de căruță care se adaugă cînd se folosește un alt atelaj sau pereche de boi. – 2. Oiște care unește jugul la povara trasă pe boroană. Sl. tęžalo (Cihac, II, 411; Ivănescu, BF, VI, 104). – Der. tînjelar, s. n. (oiște atașată); tînjeluță, s. f. (furca terminală a oiștei sau oiștea atașată). Vezi definitia »
xilográfă (-lo-gra-) s. f., g.-d. art. xilográfei; pl. xilográfe Vezi definitia »