Definita cuvantului monument
MONUMÉNT, monumente, s. n. 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalități remarcabile; p. ext. construcție arhitectonică de proporții mari sau de o deosebită valoare. ♦ Fig. Orice operă, document istoric sau creație culturală de însemnătate națională sau internațională. 2. (În sintagma) Monument al naturii = plantă, animal, formațiune naturală, teritoriu etc. de mare însemnătate științifică sau estetică, considerate bunuri naționale, ocrotite prin lege și conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu monument
DEGAJAMÉNT s.n. Încăpere care servește ca spațiu de comunicare între încăperile unui apartament sau ale unei clădiri publice. ♦ (Teatru) Porțiune situată în fundul și pe marginile scenei, servind la depozitarea decorurilor și a mobilierului. [Cf. fr. dégagement]. Vezi definitia »
MOMÉNT s.n. 1. Clipă, secundă, scurt interval de timp. ◊ De moment = de scurtă durată; efemer; moment muzical = piesă instrumentală înrudită cu impromptuul. ♦ Situație în timp a unui fapt, a unei întâmplări etc. ♦ Schiță restrânsă la maximum, cultivată la noi de I. L. Caragiale. ♦ Perioadă de timp în care se petrece ceva; etapă. 2. Ocazie, circumstanță (prielnică). 3. Mărime fizică egală cu produsul dintre o mărime dinamică și una sau mai multe distanțe. [Cf. fr. moment, lat. momentum]. Vezi definitia »
IMERGÉNT, -Ă adj. (Despre o rază luminoasă) Care străbate un mediu oarecare. [< fr. immergent]. Vezi definitia »
ANTRENAMÉNT s. n. 1. complex de exerciții desfășurate sistematic pentru antrenarea unui sportiv, dansator, a vocii unui cântăreț etc. 2. exercițiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obținerii unei producții superioare. (< fr. entraînement) Vezi definitia »
ANTIREZONÁNT, -Ă, antirezonanți, -te, adj. (Fiz.) Care se află în stare de antirezonanță. – Din fr. antirésonnant, engl. antiresonant. Vezi definitia »