Definita cuvantului diagonală
DIAGONÁLĂ s.f. Dreaptă care unește vârfurile opuse ale unui poligon, ale unui poliedru; (curent) bară, grindă etc. pusă în curmeziș. ♦ (Mil.) Curea purtată de-a curmezișul pieptului. ♦ Linie de cale ferată care întretaie oblic mai multe linii paralele ale unei stații. [< fr. diagonale].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu diagonală
AUDIÉNȚĂ, audiențe, s. f. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. [Pr.: a-u-di-en-] – Fr. audience (lat. lit. audientia). Vezi definitia »
PLURIVALÉNȚĂ s. f. polivalență. (< fr. plurivalence) Vezi definitia »
GELÓZĂ s. f. (Biol.) Agar-agar. – Din fr. gélose. Vezi definitia »
BRÍPTĂ, bripte, s. f. (Reg.) Cuțit sau briceag primitiv cu mâner de lemn. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a-l lua la bătaie. – Sb. britva, ucr. brytva. Vezi definitia »
CENTEZĂ (‹ fr., {s} gr. kentesis „înțepare”) s. f. Puncție a unei cavități organice închise, efectuată în vederea extragerii sau evacuării conținutului acesteia (ex. toracocenteză, sinoviocenteză etc.). Vezi definitia »