CULMINÁNT, -Ă, culminanți, -te, adj. Care culminează. ◊ Punct culminant = momentul cel mai important în desfășurarea unei acțiuni, a unui fenomen etc. – Din fr. culminant. Vezi definitia »

TURMÉNT s. n. chin, zbucium; durere cumplită. (< fr. tourment, lat. tourmentum) Vezi definitia »

DEGRADÁNT, -Ă adj. care degradează; înjositor; degradator. (< fr. dégradant) Vezi definitia »

MORDÉNT s. m. v. mordant. Vezi definitia »

DEFICIÉNT, -Ă, deficienți, -te, adj. Care are o insuficiență organică sau mintală. ♦ Care produce mai puțin decât trebuie, decât e planificat. ♦ (Substantivat) Persoană lipsită de anumite facultăți fizice sau psihice. Un deficient mintal. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. déficient. Vezi definitia »