Definita cuvantului dicțiune
DICȚIÚNE s.f. Fel de a pronunța sunetele, silabele și cuvintele. ♦ Arta de a pronunța clar și frumos un text (mai ales în teatru). [Var. dicție s.f. / cf. fr. diction, lat. dictio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dicțiune
DIGRESIÚNE s. f. 1. abatere de la subiectul tratat pentru a lămuri o chestiune secundară sau pentru ca expunerea să fie mai variată; divagație, excurs. 2. elongație aparentă a unei planete în raport cu Soarele. (< fr. digresion, lat. digressio) Vezi definitia »
STRICȚIÚNE s.f. Micșorare a dimensiunilor unui obiect; gâtuire; strictură. ♦ Constricțiune. [Pron. -ți-u-. / < fr. striction, cf. lat. stringere – a strânge]. Vezi definitia »
FINITÚDINE s. f. 1. (fil.) caracterul a ceea ce este finit, conștiința limitelor ființei umane. 2. însușire a soluției unei probleme de a fi furnizată după un număr finit de operații. (< fr. finitude) Vezi definitia »
MASCALZONE NE/ s. m. derbedeu, om de nimic. (< it. mascalzone) Vezi definitia »
CHAMPAGNE [șãpáñ], prov. istorică în NE Franței. Oraș pr.: Troyes. Cereale, culturi furajere; pomicultură; renumită regiune viticolă (sec. 17). Creșterea animalelor. Turism. Vezi definitia »