Definita cuvantului anatemă
anátemă, s. f. – Excludere, ostracizare a cuiva de către biserică. – Var. ana(f)tima, ana(f)tema. – Mr. anatima, megl. natima. Ngr. ἀνάυημα (Murnu 4). Formele cu f. arată proveniența din sl. anathema, anafema. – Der. anatem(at)isi, anatem(at)iza, vb. (a arunca anatema, a afurisi).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu anatemă
PENTAGRÁMĂ s.f. Figură geometrică în formă de stea cu cinci colțuri. [< fr. pentagramme, cf. gr. pente – cinci, gramma – scriere]. Vezi definitia »
HOLOFRÁZĂ s. f. (în unele limbi) frază exprimată printr-un singur cuvânt. (< fr. holophrase) Vezi definitia »
FÍZICĂ s.f. Știință care se ocupă cu studiul structurii și al proprietăților materiei, cu formele mișcării ei și cu legile generale ale fenomenelor naturii anorganice. ◊ Fizică atomică = parte a fizicii care studiază proprietățile fizice ale atomilor; fizică nucleară = ramură a fizicii care studiază proprietățile nucleului atomic. [Gen. -iei, var. fisică s.f. / < fr. physique, lat. physica, gr. physikos < physis – natură]. Vezi definitia »
HIGIÉNĂ s.f. v. igienă. Vezi definitia »
PRICOPSEÁLĂ, pricopseli, s. f. (Pop.) 1. Situație materială bună, bunăstare, bogăție; câștig, profit (fără muncă), chilipir. ♦ (Ir.) Ispravă, scofală. 2. Știință de carte, învățătură. ◊ Expr. A lua (sau a avea, a da) pe cineva pe (sau spre) pricopseală = a lua (sau a avea, a da) pe cineva ca ucenic, ca elev. [Var.: procopseálă s. f.] – Pricopsi + suf. -eală. Vezi definitia »