Definita cuvantului animal
animál (animále), s. n. – Ființă, vietate, jivină, dobitoc. Fr. animal; cf. nămaie. – Der. (din fr.) animalic, adj.; animalcul, s. n.; animalitate, s. f. (lipsă de simțire; viață animală).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu animal
TRICEFÁL, -Ă adj. 1. (despre un făt) cu trei capete. 2. (fig.) cu trei conducători. (< fr. tricéphale) Vezi definitia »
CORÁL2, -Ă, corali, -e, adj. s. n. 1. Adj. De cor (1), pentru cor. ♦ (Substantivat, f.) Organizație corală; cor (1). 2. S. n. (În biserica protestantă) Cântec religios pe mai multe voci. ♦ Compoziție pentru orgă pe tema unui cânteg liturgic. – Din fr. choral. Vezi definitia »
cal, cai s. m. 1. bărbat înalt. 2. (deț.) țigară. 3. zar. 4. (la sg. – tox.) heroină. Vezi definitia »
FEUDÁL, -Ă I. adj. referitor la feudal(ism) sau la feudă. ♦ orânduirea ~ă = feudalism. II. s. m. nobil, proprietar al unei feude; feudatar. (< it. feudale, fr. féodal) Vezi definitia »
OBSTRUCȚIONÁL, -Ă adj. obstructiv. (< fr. obstructionnel) Vezi definitia »