Definita cuvantului animal
animál (animále), s. n. – Ființă, vietate, jivină, dobitoc. Fr. animal; cf. nămaie. – Der. (din fr.) animalic, adj.; animalcul, s. n.; animalitate, s. f. (lipsă de simțire; viață animală).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu animal
papagál (papagáli), s. m. – 1. Nume de pasăre viu colorată care poate imita limbajul uman. – 2. (Arg.) Gură, plisc. – Mr. papagal. It. pappagallo, ven. papagal, prin intermediul ngr. παπαγάλλος, cf. alb., bg., sb. papagal, tc. papagan, mag. papagaly. – Der. papagalic, adj. (de papagal); papagalicește, adv. (mecanic); papagalicesc, adj. (de papagal); papagaliza, vb. (a învăța mecanic, fără a asimila); papagalism, s. n. (psitacism), cf. it. pappagallismo. Vezi definitia »
PALATÁL, -Ă adj. Care aparține palatului, din regiunea palatului; palatin. // adj., s.f. (Sunet) articulat în regiunea palatului. [< fr. palatal]. Vezi definitia »
CONCEPȚIONÁL, -Ă, concepționali, -e, adj. Al concepției, de concepție. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. conceptional. Vezi definitia »
RENÁL, -Ă adj. De (la) rinichi, privitor la rinichi, al rinichilor. [< fr. rénal, cf. lat. renalis < ren – rinichi]. Vezi definitia »
TENSORIÁL, -Ă adj. 1. referitor la tensiuni. 2. referitor la un tensor (II) cu tensori. (< fr. tensoriel) Vezi definitia »