Definita cuvantului anin
anín (aníni), s. m. – Specie de arbore. – Var. anine, arin(e). – Mr. arin, megl. rin. Lat. *alninus, de la alnus (Hasdeu 1205; Densusianu, Hlr. 119; Candrea, Conv. lit., XXXIX, 1120; Pușcariu 90; REW 375a; DAR; Rosetti, Rhotacisme, 20). Pentru cuvîntul lat., cf. Meillet, s. v. alnus. Alternanța arin – anin pare să arate că trebuie plecat de la o formă disimilată *alinus › arin, care ulterior s-ar fi asimilat arin › anin. Ambele forme rom. se bucură de mare circulație, anin mai ales în Munt. și Banat. Schimbarea de accent trebuie să fie proprie lat. Meyer-Lübke, ZRPh., VIII, 147, Hasdeu și Densusianu consideră forma anin anterioară lui arin. Der. anină, s. f. (fruct de arin); aninaș, s. m. (liliac sălbatic); aninet, aniniș, s. n. (pădurice de arini); ariniște, (var. aniniște), s. f. (ariniș).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu anin
BUNTSANDSTEIN s.n. (Geol.) Triasicul inferior de facies german. [Pron. -sand-ștain. / < germ. Bundstandstein < bunt – vărgat, Sandstein – gresie]. Vezi definitia »
presín (-ne), s. n. – Pieptar de ham. – Var. preasenă, presen(ă), presină, presun. Sb. prsina (Candrea), cf. presură. Vezi definitia »
PINGUÍN s. m. pasăre palmipedă din mările arctice, cu aripi scurte, cu pieptul alb și cu mersul legănat, în poziție verticală. (< fr. pingouin) Vezi definitia »
pacín, pacíni, s.m. (reg.; mai ales la pl.) papuc de casă făcut din cârpă sau din lână. Vezi definitia »
ASPDIN [æspdin], Joseph (1779-1855), inventator englez în domeniul construcțiilor. Printr-un experiment rămas celebru, pornind de la piatra de var și argilă, a ajuns la obținerea unui ciment, prototip al cimentului Portland. Vezi definitia »