ANULATÍV, -Ă adj. care anulează. (< fr. annulatif) Vezi definitia »

RADIATÍV, -Ă, radiativi, -e, adj. 1. Care ține de radiație, care se referă la radiație. 2. Însoțit de emisia unei radiații. 3. Care privește raportul dintre cantitatea de căldură primită și cea cedată de pământ într-o perioadă determinată. [Pr.: -di-a-] – Din fr. radiatif. Vezi definitia »

COORDINATÍV, -Ă adj. legătură ~ă = legătură ce apare în combinațiile complexe, realizată prin intermediul unei perechi de electroni provenind numai de la unul dintre atomii participanți la legătură. (< fr. coordinatif) Vezi definitia »

INTRANZITÍV, -Ă adj. 1. (despre verbe) a cărui acțiune nu se exercită direct asupra unui obiect. 2. (log., mat.) relație ~ă = relație în care nu se transmite un anumit raport de la primul la ultimul termen prin intermediul celorlalți termeni. (< fr. intransitif, lat. intransitivus) Vezi definitia »

ATRIBUTÍV, -Ă adj. cu funcție de atribut. ♦ propoziție ~ă = (și s. f.) = propoziție subordonată care îndeplinește funcția de atribut pe lângă un substantiv din regentă; propoziție relativă. (< fr. attributif) Vezi definitia »