RIZOCTÓNIE s.f. (Bot.) Ciupercă microscopică de pe rădăcinile unor plante. [Gen. -iei. / < fr. rhizoctonie, cf. gr. rhiza – rădăcină, kteino – a ucide]. Vezi definitia »

IZODONȚÍE s.f. (Biol.) Dentiție formată din același tip de dinți. [Var. isodonție s.f. / < fr. isodontie, cf. gr. isos – egal, odous – dinte]. Vezi definitia »

RESTRÍCȚIE, restricții, s. f. Măsură care limitează, îngrădește un drept, o libertate etc. ◊ Loc. adv. Fără restricție = fără rezerve; pe deplin. [Var.: restricțiúne s. f.] – Din fr. restriction, lat. restrictio, -onis. Vezi definitia »

MUNÍȚIE s. f. totalitatea proiectilelor folosite la armele de foc. (< fr. munition, germ. Munition, lat. munitio) Vezi definitia »

OMOTOPÍE s.f. Topologie. [Var. (după alte surse) homotopie. / < fr. homotopie]. Vezi definitia »