CONTÍNUU, -UĂ adj. Neîntrerupt, neîncetat. ◊ (Fiz.) Curent continuu = curent electric care are un singur sens; (mat.) funcție continuă = funcție care, la o variație mică a variabilelor sale, prezintă o variație foarte mică. ♦ (Lingv.) Constrictiv. [Pron. -nu-u, pl. -ui, -ue. / cf. fr. continu, it. continue, lat. continuus]. Vezi definitia »

VÁCUU, -UĂ adj. gol; lipsit de, fără. (< lat. vaccus) Vezi definitia »

PROMÍSCUU, -UĂ adj. (Rar) Cu caracter de promiscuitate. [Pron. -cu-u. / < lat. promiscuus, cf. fr. promiscue]. Vezi definitia »

INGÉNUU, -Ă I. adj. care dovedește ingenuitate. II. s. f. (teatru, cinem.) rol care prezintă o tânără fată naivă. (p. ext.) persoană ingenuă. (< lat. ingenuus,fr. ingénu) Vezi definitia »

UBÍCUU, -UĂ adj., adv. (Care este) în orice loc, peste tot. [< lat. ubique]. Vezi definitia »