huc, hucuri, s.n. (reg.) Rămășiță, brac, gunoi, bucluc, gogleze, goz, huimată. Vezi definitia »

cliúc, cliúcuri, s.n. (reg.) resturile strugurilor după tescuirea și scurgerea mustului; groșală, logor, huști, prăștină, boștină, tescovină, borhot, hoaspă, hostoape, hostopină, bozorină, boroghină, boașcă, comină. Vezi definitia »

tumurlúc (-ci), s. m. – 1. Trunchi de lemn, butuc. – 2. Temniță, închisoare. – Var. tumurlug. Tc. tum(u)ruk „trunchi” (Tiktin, cf. Șeineanu, II, 368). Este dubletul lui tumurug, s. m. (Mold., lemn, par), cf. ngr. τουμπρούϰι, bg. tumruk, sb. tomruk; de aici turugă, s. f. (Olt., ciot), probabil în loc de *tumurugă (după Candrea, din lat. torus cu suf. -ugă). Vezi definitia »

CuC Vezi definitia »

chitúc, chitúci, s.m. (reg.) trunchi de copac, butuc; caravei. Vezi definitia »