COPÉRTĂ, coperte, s. f. Învelișul protector al unei cărți, al unei publicații, al unui caiet etc.; scoarță, învelitoare. [Pl. și: coperți] – Din it. coperta. Vezi definitia »

ANCÓȘĂ s. f. 1. crestătură. 2. decupare pe marginea filmelor cinematografice, care acționează dispozitivul de schimbare a iluminării în porțiunea mașinii de copiat. 3. canal într-o piesă metalică pentru a introduce conductorii electrici. (< fr. encoche) Vezi definitia »

ECHINĂ, echine, s. f. 1. Urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele. 2. Mulură convexă, specifică ordinului doric, situată imediat sub abacă. – Din fr. échine, it. echino. Vezi definitia »

BETAÍNĂ s.f. (Chim.) Substanță, derivat al glicocolului, care se găsește în multe plante, în special în sfecla de zahăr. [Pron. -ta-i-. / < fr. bétaïne]. Vezi definitia »

VÉLĂ, vele, s. f. Pânză de corabie, care asigură deplasarea navei sub acțiunea vântului; p. ext. corabie, ambarcație cu pânze. ♦ (La pl.) Sport care se practică cu ajutorul ambarcațiunilor cu pânze. – Din it. vela. Vezi definitia »