Definita cuvantului disjunctiv
DISJUNCTÍV, -Ă adj. Care desparte, separă; care deosebește; (gram.) care marchează o opoziție între idei, unind totuși cuvintele între ele. ◊ Propoziție disjunctivă (și s.f.) = propoziție coordonată care se găsește într-un raport de excludere față de coordonata ei; conjuncție disjunctivă = conjuncție care introduce o propoziție desjunctivă. ♦ (Log.; despre judecăți) In care se admit cu privire la același subiect note care se exclud între ele. [< lat. disiunctivus, cf. fr. disjonctif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disjunctiv
CORPORATÍV, -Ă, corporativi, -e, adj. Care ține de corporații, privitor la corporații; pe bază de corporații; corporatist (3). – Din fr. corporatif. Vezi definitia »
NUTRITÍV, -Ă adj. 1. care hrănește. 2. referitor la nutriție. (< fr. nutritif, lat. nutritivus) Vezi definitia »
TRANSGRESÍV, -Ă adj. Care transgresează. [< fr. transgressif]. Vezi definitia »
DEPURATÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care curăță sângele, favorizând eliminarea toxinelor și a produselor de dezasimilație; depurator. (< fr. dépuratif) Vezi definitia »
IMPRECATÍV, -Ă adj. cu caracter de imprecație. (< it. imprecativo) Vezi definitia »