Definita cuvantului disloca
DISLOCÁ vb. I. tr., refl. A (se) urni, a (se) mișca din loc, a (se) strămuta. ♦ A scoate sau a face să iasă din încheieturi, a (se) dezarticula, a (se) luxa. ♦ (Mil.) A (se) mișca, a (se) porni dintr-un anumit loc. ♦ refl. (Despre terenuri) A se deplasa. [P.i. dislóc, 3,6 -că. / cf. it. dislocare, fr. disloquer].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disloca
BIFURCÁ, pers. 3 bifúrcă, vb. I. Refl. A se despărți în două ramuri. – Fr. bifurquer. Vezi definitia »
edificá (edífic, edificát), vb. – A construi, a ridica. Lat. aedificare (sec. XIX). – Der. edificant, adj.; edificator, adj.; edificiu, s. n. Vezi definitia »
tarbocá, tarbocále, s.f. (reg.) ceartă, cicăleală. Vezi definitia »
sunducá, sundúc, vb. I refl. (reg.; despre oameni) a se posomorî. Vezi definitia »
MODIFICÁ vb. I. tr., refl. A(-și) schimba forma sau conținutul, a (se) preface, a (se) transforma. [P.i. modífic, 3,6 -că. / < lat., it. modificare, cf. fr. modifier]. Vezi definitia »