Definita cuvantului dispozitiv
DISPOZITÍV s.n. 1. Ansamblu de piese care îndeplinește o anumită funcție într-un sistem tehnic. 2. Dispoziție pe teren a unor trupe pentru luptă, pentru o operație militară. 3. Parte finală a hotărârii unui organ de jurisdicție. [< fr. dispositif, it. dispositivo].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dispozitiv
CONSTATÍV, -Ă adj. Cu caracter de constatare; constatativ. [< fr. constatif, cf. lat. constativus]. Vezi definitia »
SELECTÍV, -Ă, selectivi, -e, adj. 1. (Despre sisteme fizico-chimice) Care are proprietatea de a efectua o alegere între mai multe elemente de același fel. ♦ (Despre radiorecepție; p. ext. despre aparate de radiorecepție) Care are proprietatea de a prinde oscilațiile a căror frecvență este egală cu frecvența pe care este acordat. 2. Care se efectuează prin selecție, care se bazează pe selecție. – Din fr. sélectif. Vezi definitia »
cauzatív1 (ca-u-) adj. m.; f. cauzatívă; pl. cauzatíve Vezi definitia »
COMPREHENSÍV, -Ă adj. Care înțelege ușor și just; inteligent, deștept, vioi, ager, pătrunzător. [Cf. fr. compréhensif, lat. comprehensivus]. Vezi definitia »
ANIONACTÍV, -Ă adj. care se bazează pe acțiunea, pe influența anionilor. (< germ. anionaktiv) Vezi definitia »