LUPÍU, -IE, lupii, adj. (Despre blana sau părul unor animale) Care are culoarea părului de lup. – Lup + suf. -iu. Vezi definitia »

PROHIBITÓRIU, -IE adj. Care oprește; prohibitiv. ◊ (Jur.; la romani) Edict prohibitoriu = edict prin care pretorul interzicea anumite lucruri. [Pron. -riu. / < lat. prohibitorius, fr. prohibitoire]. Vezi definitia »

PARTICÍPIU, participii, s. n. Mod verbal impersonal și nepredicativ, cu forme deosebite după gen și după număr, denumind acțiunea suferită de un obiect. ◊ (În vechea terminologie a gramaticii limbii române) Participiu prezent = gerunziu. – Din lat. participium, it. participio, fr. participe. Vezi definitia »

CANTARAGÍU, cantaragii, s. m. Salariat la vamă, la gară etc. care cântărește bagajele sau mărfurile. – Din tc. kantarcı. Vezi definitia »

Ștefan Burghiu s. (peior., înv.) Academia „Ștefan Gheorghiu”, pepiniera activiștilor de partid în perioada dictaturii comuniste din România. Vezi definitia »