talaghír, talaghíre, s.n. (înv.; pop.) 1. frână, piedică (la roți). 2. persoană grasă, greoaie. 3. musafir nepoftit. Vezi definitia »

LEVOGÍR adj. (Despre substanțe) Care deviază spre stânga planul de polarizare a luminii polarizate atunci când lumina se propagă spre observator. [< fr. lévogyre, cf. lat. laevus – stâng, gyrare – a întoarce]. Vezi definitia »

ABITÍR adv. Mai mult, mai bine, mai tare (decât ...) (numai împreună cu mai) -Din tc. Better „mai rău” Vezi definitia »

PIR s. m. Plantă erbacee perenă din familia gramineelor, cu rizom târâtor, cu frunze liniare aspre și cu flori verzi, grupate în spice, care crește spontan, împiedicând dezvoltarea plantelor de cultură (Agropyrum repens). ◊ Pir pădureț = specie înaltă de pir, care ajunge până la 1 m, cu frunzele aspre, cenușii-verzui și cu spicul lung și subțire (Agropyrum caninum). – Din bg. pir. Vezi definitia »

sictír interj. – Exprimă vulgar repulsia. Tc. sikdir, imperativ pasiv al lui sikmek „a se împerechea” (Șeineanu, II, 321; Lokotsch 1060), cf. ngr. σιϰτίρ „blestem”. – Der. sictiri, vb. (a înjura). Vezi definitia »