salép s. m. – 1. Poroinic. – 2. Băutură de salep. – Mr. sălepe. Tc. saleb (Șeineanu, II, 310; Ronzevalle 99), cf. ngr. σαλέπι, sb., rus., fr., sp. salep. – Der. salepgiu (var. salepciu, salipgiu), s. m. (persoană care fabrica și vindea salep). Vezi definitia »

SALÉP, salepuri, s. n. 1. Nume dat tuberculilor uscați ai unor specii de orhidee; p. ext. praf de amidon extras din acești tuberculi și care, fiert în lapte sau în apă, se folosește ca întăritor pentru copii sau convalescenți. 2. Băutură preparată de orientali din salep (1), miere și apă. [Var.: (reg.) salíp s. n.] – Din tc. salep. Vezi definitia »

ȘLEP s. n. navă, cu sau fără propulsie, pentru transporturi de mărfuri pe ape interioare. (< germ. Schlepp/kahn/) Vezi definitia »

CREP s. n. 1. cauciuc natural, alb-gălbui și translucid, obținut prin coagularea latexului cu acid acetic sau formic, pentru tălpi la încălțăminte. 2. țesătură subțire de mătase sau de lână, cu fața ușor încrețită. ◊ bucată neagră dintr-o astfel de țesătură purtată (la rever) în semn de doliu. (< fr. crêpe) Vezi definitia »

AMENHOTEP (AMENOPHIS), numele a patru faraoni ai Egiptului Antic din dinastia 18. Mai importanți: 1. A. III (c. 1400-1362 î. Hr.), ultimul mare faraon al Regatului Mijlociu, inițiatorul a numeroase construcții la Karnak și Teba (Coloșii lui Memnon). 2. A. IV Ehnaton (c. 1361-1340 î. Hr.), soțul Nefertitei și tatăl lui Tutankhamon. A efectuat o importantă reformă religioasă, înlocuind cultul lui Amon-Ra cu cel monoteist al lui Aton. A mutat capitala de la Teba la Akhetaton (Amarna), noul oraș construit de el. Vezi definitia »