MÓRVĂ s.f. Boală contagioasă (la cai), care se manifestă prin ulcerații pe mucoasa nazală, respirație grea etc.; (pop.) răpciugă. [< fr. morve]. Vezi definitia »

PRÍSMĂ s. f. poliedru mărginit de fețe paralele și egale (baze) și cu celelalte în formă de paralelogram. ♦ ~ optică = piesă transparentă (de sticlă) pentru descompunerea sau reflecția luminii într-un spectru. ♦ prin ~ ă = din punct de vedere... (< fr. prisme, gr., lat. prisma) Vezi definitia »

EFERÉNȚĂ s. f. transmitere centrifugală, spre periferie, a impulsurilor senzitivo-senzoriale. (< germ. Efferenz) Vezi definitia »

PNÉUMĂ s.f. (În filozofia stoicilor) Spiritul divin care animă lumea, ordonând-o și dirijând-o. [Pron. pne-u-. / cf. it. pneuma, gr., lat. pneuma – suflu]. Vezi definitia »

BĂRDĂCÚȚĂ, bărdăcuțe, s. f. Diminutiv al lui bărdacă (1). – Bărdacă + suf. -uță. Vezi definitia »