Definita cuvantului doc
DOC2 s.n. 1. Bazin înconjurat de cheiuri, în care staționează vapoarele în timpul încărcării și descărcării mărfurilor; totalitatea instalațiilor, clădirilor și serviciilor unui port. ◊ Doc plutitor = instalație plutitoare care se folosește pentru repararea navelor. 2. Magazie de mărfuri, de cereale etc., așezată pe cheiul unui port; antrepozit. [< engl., fr. dock].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu doc
MEDÓC s.n. Vin de Medoc. [Pl. -uri. / < fr. médoc, cf. Médoc – regiune viticolă în sud-vestul Franței]. Vezi definitia »
SMOC, smocuri, s. n. 1. Mănunchi de păr sau de pene pe care îl au unele animale pe urechi, pe cap, la coadă etc. 2. Cantitate de fire (de păr, de lână, de iarbă etc.) care se poate prinde sau smulge deodată cu mâna sau (de către animale) cu gura. – Cf. scr. smotak. Vezi definitia »
pilipistroc=animal de marime medie, care are tendinta de a ataca oamenii in geci sau care nu au freza facuta Vezi definitia »
cotóc (-ci), s. m. – 1. Pisoi. – 2. La car, talpă. – 3. La războiul de țesut, traversa de piept. – 4. La roabă, mîner. – 5. Inflorescența unor copaci, cum sînt salcia sau plopul. Sl. kotŭka „pisică” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 306; Cihac, II, 77), sau mai probabil din sl. kotŭ „pisică”; cu suf. -oc. Cu alt suf. s-a format cotoi, s. m. (motan; traversă; mîner de ferăstrău; Arg., crai), cuvînt mai folosit decît cel anterior (după Pușcariu, Dacor., III, 1091; DAR; și Pușcariu, Lr., 281, de la *cătoi › lat. cattus, cu influența sl.). – Der. cotoci (var. cotîrci, cotoi), vb. (a se aduna la un loc pisicile). Pare a fi același cuvînt ca cotoi, s. n. (pulpă; picior de pasăre; os), pe care DAR îl consideră în legătură cu cot, „articulație care unește brațul cu antebrațul”, și Scriban cu cotonog, dar care poate reprezenta și aceeași trecere semantică de la lat. musculus › mus; de aici cotolan, s. n. (știulete de porumb); cotoier, s. m. (Olt., la nunțile țărănești, persoană însărcinată cu organizarea ospățului). Cotoșman, s. m. (motan, cotoi; picior de pasăre) este un der. de la cotoc, sau mai curînd de la pl. cotoci, cu suf. expresiv -man (Cihac, II, 77; DAR; Skok 66), și încrucișat cu contuș, cf. aici. Vezi definitia »
DOC1 s. n. pânză groasă de bumbac din care se confecționează haine ușoare, salopete etc. (< engl. duck) Vezi definitia »