PICADÓR s.m. Toreador călare, care, în luptele cu taurii, atacă animalul cu o suliță. [Cf. fr., sp. picador]. Vezi definitia »

ȘINÓR, șinoare, s. n. (Reg.) Șnur, șiret; găitan. – Din magh. zsinór. Vezi definitia »

NERĂPITÓR, -OÁRE, nerăpitori, -oare, adj. (Despre animale) Care nu prinde și nu se hrănește cu animale, de obicei vii. ♦ Care nu aparține ordinelor de păsări de pradă. – Ne- + răpitor. Vezi definitia »

PESCUITÓR, -OÁRE, pescuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care pescuiește (1); spec. pescar (I). Pescuitor de perle. ◊ Expr. Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. 2. Fig. (Fam.) Persoană care caută cu insistență să obțină ceva; vânător. [Pr.: -cu-i-] – Pescui + suf. -tor. Vezi definitia »

MATERIALIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care dă formă materială (unui model). [Pron. -ri-a-. / < materializa + -tor]. Vezi definitia »