MAGNETOGRÁF s. n. magnetometru înregistrator. (< fr. magnétographe) Vezi definitia »

POLIGRÁF s.m. Autor care a scris opere aparținând unor genuri variate. // s.n. Aparat pentru reproducerea unui manuscris în mai multe exemplare. [< fr. polygraphe, cf. gr. polys – numeros, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

perdáf (perdáfuri), s. n. – 1. Lustru, luciul unei stofe. – 2. Radere în răspăr. – 3. Dojană, ocară. – Mr. pirdahe. Tc. (per.) perdah (Roesler 601; Șeineanu, II, 289; Lokotsch 1637), cf. bg. perdah, sb. perdaf. – Der. perdăfui, vb. (a da luciu unei stofe; a certa, a dojeni). Vezi definitia »

ELECTROCHIMOGRÁF s. n. aparat folosit în electrochimografie. (< engl. electrokymograph) Vezi definitia »

PERSPECTOGRÁF, perspectografe, s. n. 1. Aparat cu ajutorul căruia se transformă reprezentarea descriptivă a unui obiect în reprezentare concretă. 2. Aparat folosit pentru redresarea fotogramelor aeriene care au fost înregistrate pe clișee înclinate față de planul orizontal. – Din fr. perspectographe. Vezi definitia »