Definita cuvantului duoden
DUODÉN s.n. (Anat.) Prima parte a intestinului subțire. [Pron. du-o-. / < fr. duodénum, cf. lat. duodenum].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu duoden
HALUCINOGÉN, -Ă adj., s. n. (substanță) care produce halucinații; psihedelic (II). (< fr. hallucinogène) Vezi definitia »
green4552dexonline.ro Vezi definitia »
ECTROGÉN, -Ă adj. (despre substanțe) care provoacă malformații; teratogen. (< fr. ectrogène) Vezi definitia »
EBÉN s. n. Varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și intrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative. – Din fr. ébène, lat. ebenus. Vezi definitia »
PALEOCÉN, -Ă, paleoceni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Prima epocă a paleogenului (1), caracterizată prin apariția unor noi asociații de foraminifere și prin dezvoltarea rapidă a mamiferelor placentare; eocen inferior. 2. Adj. Care aparține paleocenului (1), privitor la paleocen. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléocène. Vezi definitia »