leșuitúră, leșuitúri, s.f. (înv.) pândă. Vezi definitia »

BLEÁȘCĂ adj. invar. (Reg.) Leoarcă. – Cf. bleașc, fleașcă. Vezi definitia »

METALOFÍZICĂ s. f. disciplină care studiază fenomenele fizice ce se petrec în metale și aliaje. (< fr. métallophysique) Vezi definitia »

AZULÉNĂ s. f. hidrocarbură din uleiurile naturale din plante și din unele gudroane. (< germ. Azulen) Vezi definitia »

MÂNĂTÁRCĂ, mânătărci, s. f. Ciupercă comestibilă cu pălăria cărnoasă, foarte bombată, de culoare brună-gălbuie și cu piciorul solid, de obicei umflat la bază; hrib, burete (Boletus edulis). – Din bg. manatarka. Vezi definitia »