ZBILȚ, zbilțuri, s. n. 1. Laț de sârmă cu care hingherii prind câinii vagabonzi. 2. Unealtă formată dintr-un cârlig fixat de o coadă de lemn, cu care se trag afară din apă peștii mari. – Et. nec. Vezi definitia »

a se ține lanț expr. (d. evenimente) a se succeda, a urma unul după altul. Vezi definitia »

tâmpănăréț, tâmpănăreáță, s.m. și f. (înv.) care cântă din tâmpină. Vezi definitia »

BLIȚ s.n. Lampă electronică pentru fotografiere. [Pl. -țuri, scris și blitz. / < germ. Blitzlicht]. Vezi definitia »

zaț s. n., pl. záțuri Vezi definitia »