COSTRÉI, costrei, s. m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu rizom târâtor și cu flori purpurii (Echinochloa crus-gallii). ◊ Costrei mare = plantă erbacee din familia gramineelor, cu rizom puternic și cu spiculețe roșcate, cea mai dăunătoare buruiană din culturile agricole (Sorghum halepense). – Cf. bg. koštrjava. Vezi definitia »

știulbéi s.n. (reg.) prăjină în vârful căreia se leagă paie, cârpe etc., pentru a speria păsările dăunătoare culturilor; sperietoare. Vezi definitia »

GRIVÉI, grivei, adj. (Reg.; adesea substantivat) Griv. – Griv + suf. -ei. Vezi definitia »

miréi s.f. pl. (reg.) mei. Vezi definitia »

ARAMÉI (ARAMEÉNI) (‹ fr. {i}), s. m. pl. Populațiile semitice nomade care au pătruns în a doua jumătate a milen. 2 î. Hr. din SE Asiei Mici în Mesopotamia, Palestina și Siria. Vezi definitia »