CEZÚRĂ s.f. 1. Pauză ritmică, care împarte versul în două emistihuri. 2. Pauză de respirație între fraze sau între două secțiuni înrudite ale unei lucrări muzicale. 3. (Tehn.) Diviziune a unei scări funcționale în dreptul căreia se schimbă treapta scării. [< fr. césure, lat. caesura – tăiere]. Vezi definitia »

BRÍPTĂ, bripte, s. f. (Reg.) Cuțit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn. ♦ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a bate (pe cineva). – Din scr. britva, ucr. brytva. Vezi definitia »

SĂRMĂLÚȚĂ, sărmăluțe, s. f. Diminutiv al lui sarma. – Sarma + suf. -ăluță. Vezi definitia »

(¿sursă, regiune?)LOPIȚĂU, lopițaie, s.n. (Reg.) Fund de lemn, tocător. Vezi definitia »

PREDÉLĂ, predele, s. f. Partea inferioară a unui tablou reprezentând scene în legătură cu obiectul principal din tablou. – Din fr. prédelle, it. predella. Vezi definitia »