budí, budésc, vb. IV (reg.) a ascunde. Vezi definitia »

săcădí², pers. 3 sg. săcădéște, vb. IV (reg.; despre animale) a șchiopăta. Vezi definitia »

porodí, porodésc, vb. IV (reg.) a se grăbi. Vezi definitia »

îngrădí (îngrădésc, îngrădít), vb. – 1. A închide, a astupa. – 2. A împrejmui, a îngrădi. – 3. A pune limite, a stăvili. – 4. A stăpîni, a subjuga. – 5. A împleti, a face cozi. – 6. (Refl.) A se pune la adăpost, a se apăra. – 7. (Refl.) A se înțelege, a se avea bine. – Mr. ngărdire, megl. angărdés, angărdiri. Sl. graditi (Cihac, II, 115; DAR), cf. bg. gradjă, sb. graditi, rus. goroditĭ, și de asemenea gard, grădină. – Der. neîngrădit, adj. (fără îngrădire, deschis; nelimitat); îngrăditor, adj. (care îngrădește); îngrăditură, s. f. (gard, împrejmuire; înv., fortificație); îngrădeală, s. f. (separare); îngrădiș, s. n. (înv., gard); desgrădi, vb. (a scoate gardul, a desface o împrejmuire). Vezi definitia »

prebîndí (-désc, -ít), vb. – A trăi, a dura. – Var. (Trans. și înv.) premîndi, prămîndi. Sl. prebaty, prebądą (Tiktin). Sec. XVI, înv. – Der. preabăt, s. n. (Trans., incintă), cuvînt rar, folosit de Coșbuc, cf. Drăganu, Dacor., V, 370). Vezi definitia »