PLAIVÁZ, plaivaze (plaivazuri), s. n. (Pop. și fam.) Creion. – Din scr. plajvaz. Vezi definitia »

BARCÁZ, barcazuri, s. n. Ambarcație pescărească de lemn cu o capacitate de 10-100 de tone, care poate naviga cu pânze sau cu motor. – Din rus. barkas. Vezi definitia »

zăpláz (-zuri), s. n. – Gard, ulucă, îngrăditură. – Var. zaplaz. Rut. zaplaz (Scriban), cf. plaz. În Mold. Vezi definitia »

EUCLÁZ s. n. Mineral rar, din familia silicaților, cu o compoziție foarte apropiată de cea a berilului. [Pr.: e-u-] – Din fr. euclase. Vezi definitia »

CAZ, cazuri, s. n. 1. Împrejurare, circumstanță, situație. ◊ Caz de conștiință = Împrejurare în care cineva ezită între sentimentul datoriei și un interes propriu. ◊ Expr. A admite cazul că... = a presupune că... A face caz de ceva = a acorda prea multă importanță unui lucru. A face caz de cineva = a scoate în evidență în mod exagerat meritele cuiva. 2. Întâmplare, eveniment; accident. Un caz banal. 3. (Urmat de determinări) Îmbolnăvire, boală. Două cazuri de scarlatină. 4. (Gram.) Categorie specifică numelui, prin care se exprimă raporturile logice dintre nume și diverse părți ale propoziției; fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă diferitele funcțiuni sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui și numeralului. – Din lat. casus, fr. cas. Vezi definitia »