Definita cuvantului caz
CAZ, cazuri, s. n. 1. Împrejurare, circumstanță, situație. ◊ Caz de conștiință = Împrejurare în care cineva ezită între sentimentul datoriei și un interes propriu. ◊ Expr. A admite cazul că... = a presupune că... A face caz de ceva = a acorda prea multă importanță unui lucru. A face caz de cineva = a scoate în evidență în mod exagerat meritele cuiva. 2. Întâmplare, eveniment; accident. Un caz banal. 3. (Urmat de determinări) Îmbolnăvire, boală. Două cazuri de scarlatină. 4. (Gram.) Categorie specifică numelui, prin care se exprimă raporturile logice dintre nume și diverse părți ale propoziției; fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă diferitele funcțiuni sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui și numeralului. – Din lat. casus, fr. cas.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu caz
MIRÁZ1, mirazuri, s. n. (Înv. și reg.) Moștenire (lăsată sau primită). [Var.: mereáz s. n.] – Din tc. mirās. Vezi definitia »
PAVOÁZ s. n. ansamblu de pavilioane sau de lumini arborate de o navă cu ocazia unei festivități. (< fr. pavois) Vezi definitia »
ALCAZ, Eugeniu (1808-1892, n. Iași), colonel român. Participant la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova, partizan al Unirii Principatelor, colaborator apropiat al lui Kogălniceanu. Ministru de finanțe (1859, 1860). A înființat fabrica de postav de la Buhuși (1885). Vezi definitia »
EUCLÁZ s.n. (Geol.) Mineral rar din familia silicaților, cu o compoziție foarte apropiată de cea a berilului. [Pron. e-u-. / < fr. euclase]. Vezi definitia »
JAZ GEZ/ s. n. 1. muzică modernă cu ritm viu, sincopat, cu caracter de improvizație, preluat din folclorul negrilor din America. 2. orchestră formată din instrumente de suflat și de percuție, care execută acest gen de muzică: jazband. (< fr., amer. jazz) Vezi definitia »