SÚMMUM s. n. Gradul cel mai înalt, punct maxim, extremitate. – Cuv. lat. Vezi definitia »

DURALUMÍNIUM s.n. v. duraluminiu. Vezi definitia »

hozúm, hozúmuri, s.n. (reg.) pat cu picioarele prelungite în sus, formând un baldachin. Vezi definitia »

scorúm, scorúmi, s.m. (înv.) arbore înalt de 15-20 m, cu scoarța brună, crăpată, cu fructe mari, de obicei galbene, comestibile; scoruș, sorb. Vezi definitia »

MANCÍPIUM s.n. (Ant.) Mancipație. ♦ Drept de proprietate. [Pron. -pi-um. / < lat. mancipium]. Vezi definitia »