MENAJAMÉNT s.n. Menajare. ♦ (Adesea la pl.) Tact, grijă față de sensibilitatea și susceptibilitatea cuiva. [Cf. fr. ménagement]. Vezi definitia »

=cuvant provenit din limba Engleza,munca. Vezi definitia »

COVARIÁNT s. n. (mat.) proprietate a mai multor funcții de a varia în mod similar. (< fr. covariant) Vezi definitia »

ELEGÁNT, -Ă, eleganți, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Făcut cu gust, frumos; (despre oameni) care se distinge prin armonia și bunul gust al îmbrăcămintei. 2. (Adesea adverbial) Care se deosebește prin armonia formei, prin îmbinarea plăcută a elementelor, printr-o sobrietate plină de gust. ♦ Fig. Plin de tact, lipsit de brutalitate. – Din fr. élégant, lat. elegans, -ntis. Vezi definitia »

OBLIGÁNT, -Ă adj. îndatoritor, amabil, binevoitor. (< fr. obligeant) Vezi definitia »