PUPI- elem. „nimfă (2), pupă²”. (< fr. pupi-, cf. lat. pupa, păpușă) Vezi definitia »

PRIPÍ, pripesc, vb. IV. 1. Refl. A face un lucru în grabă și adesea fără chibzuială, a acționa în pripă. ♦ Intranz. (Înv.) A se grăbi, a se zori. ♦ Tranz. A accelera, a iuți ritmul unei acțiuni. ♦ A nu izbuti, a rata o acțiune din cauza grabei. 2. Refl. A se încălzi la foc; (despre alimente) a se coace (superficial) la un foc (prea) repede. 3. Tranz. (Pop.; despre soare) A dogori, a arde. – Cf. bg. pripra. Vezi definitia »

CIOMPI s. m. pl. nume dat muncitorilor torcători de lână din Florența sec. XIV, care, aliați cu meseriașii neîncadrați în bresle, s-au răsculat în 1378 împotriva negustorilor, bancherilor și patronilor. (< it. ciompi) Vezi definitia »

JUPÍ vb. IV. v. jupui. Vezi definitia »

șipí, șipésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se furișa, a se strecura. 2. a da, a strecura pe furiș (ceva-cuiva). 3. (refl.; în forma: șupi) a se aciua. Vezi definitia »