AZEOTROPÍSM s.n. Proprietate a unui amestec de substanțe lichide de a nu păstra proprietățile individuale ale corpurilor care intră în compoziția sa; azeotropie. [< fr. azéotropisme]. Vezi definitia »

CALVINISM (‹ fr.) s. n. Doctrină protestantă întemeiată de J. Calvin; formulată în „Instituția religiei creștine”. C. acceptă ca sursă unică a credinței Sf. Scriptură; reține din taine numai botezul și împărtășania, dar respinge atît transsubtanțiația romană cît și consubstanțiația lutherană; recunoaște predestinarea absolută și grația divină irezistibilă. C. susține întoarcerea la simplitatea creștinismului primitiv și respinge ierarhia ecleziastică. Răspîndit în țări din Europa și America. Vezi definitia »

METAFORÍSM s.n. Mod de exprimare în care se folosesc frecvent metafore. [< fr. métaphorisme]. Vezi definitia »

COLBERTÍSM s.n. (Ec.) Sistem economic potrivit căruia se cere protecționismul temporar al producției naționale, limitându-se importarea mărfurilor străine. [< fr. colbertisme, cf. Colbert – ministru de finanțe în Franța sub Ludovic al XIV-lea]. Vezi definitia »

ȚARÍSM s. n. Formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparținea țarului; regimul țarist. – Din fr. tsarisme. Vezi definitia »