MONOTEÍSM s. n. Sistem religios care recunoaște o singură divinitate. – Din fr. monothéisme. Vezi definitia »

INTIMÍSM s.n. Tendință a unor artiști de a exprima în operele lor sentimentele cele mai intime. [< fr. intimisme]. Vezi definitia »

CATOLICÍSM s.n. (Bis.) Confesiune creștină în fruntea căreia se află papa de la Roma și care are ușoare diferențe de doctrină față de alte confesiuni. [Cf. fr. catholicisme]. Vezi definitia »

ALELÍSM s.n. (Genet.) Fenomen prin care două sau mai multe gene afectează același caracter. [< fr. allélisme]. Vezi definitia »

NEOLOGÍSM s.n. (Lingv.) Cuvânt nou împrumutat dintr-o limbă străină sau creat prin mijloace proprii în limba respectivă; (p. restr.) împrumut lexical recent. [< fr. néologisme, cf. gr. neos – nou, logos – cuvânt]. Vezi definitia »