Definita cuvantului elector
ELECTÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Persoană care are dreptul de a participa la o alegere. ♦ Fiecare dintre cei șapte principi care aveau dreptul de a-l alege pe împărat în Germania. 2. (Peior.) Persoană care reușea în vechile regimuri să obțină foarte multe voturi prin diferite manevre. [< fr. électeur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu elector
SCÂNTEIETÓR, -OÁRE, scânteietori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care scânteiază; strălucitor, sclipitor. ♦ Care pare că împrăștie scântei; viu, lucitor. ♦ Fig. Extrem de inteligent. [Pr.: -te-ie-] – Scânteia + suf. -ător. Vezi definitia »
DECUSCUTATÓR s.n. Separator electromagnetic folosit pentru decuscutare. [< decuscuta + -tor, după fr. décuscuteuse]. Vezi definitia »
CARPOFÓR s. m. 1. bază lărgită a gineceului. 2. pedicel al sporocarpului. ◊ partea sporiferă a ciupercilor superioare. (< fr. carpophore) Vezi definitia »
cailor lasati liber la pascut, li se leaga picioarele din fata cu o funie scurta pentru a-i impiedica sa alerge, legatura care ii face sa pasca intr-un singur loc.Intr-un loc, intrunloc, intronlocat, intónlocat. Vezi definitia »
DESCOPERITÓR, -OÁRE, descoperitori, -oare, s. m. și f. Persoană care face o descoperire. – Descoperi + suf. -tor. Vezi definitia »