AGÁM, -Ă adj. capabil a se înmulți fără fecundație; asexuat. (< fr. agame) Vezi definitia »

ham interj. – Exprimă lătratul cîinelui. – Mr. ham. Creație spontană, cf. fr. (Cotes-du-Nord) „hamer” „a lătra” (Șeineanu, Chien, 113). – Der. hămăi, vb. (a lătra); hămăială, s. f. (lătrat); hămăit, s. f. (lătrat); hămui, vb. (a lătra). Vezi definitia »

ȚĂRCĂLÁM, țărcălame, s. n., variantă conform țărcălan. – [DER] – și pl. conform țărcălan. – [DEX '98] Vezi definitia »

BIGÁM, -Ă adj., s. m. f. (cel) vinovat de bigamie. (< fr. bigame, lat. bigamus) Vezi definitia »

dinumdánam s. m. – Chef, zaiafet, petrecere. Mag. dinom-dánom (Tiktin; Candrea). În Trans. Vezi definitia »