antracít s. m., pl. antraciți Vezi definitia »

zabít s. m. – Guvernator, militar, comandant. – Var. zabet. Tc. zabit (Tiktin). Sec. XVIII, înv. – Der. zabitlîc, s. n. (autoritate, putere); din tc. zabitnik, înv. Vezi definitia »

ALEURÍT s.n. (Geol.) Rocă sedimentară detritică, formată din granule foarte mici de minerale și de roci. ♦ Fragment dintr-un astfel de sediment. [Pron. -le-u-. / < fr. aleurite]. Vezi definitia »

HĂRȚUÍT, -Ă, hărțuiți, -te, adj. Care nu este lăsat în pace, care este tras în toate părțile, care este cicălit, sâcâit, pisat; frământat, neliniștit, agitat. [Var.: hârțuít, -ă adj.] – V. hărțui. Vezi definitia »

abderít s. m. om simplu, mărginit și caraghios. (< germ. Abderit) Vezi definitia »