șoálchină, șoálchine, s.f. (reg.) ceașcă. Vezi definitia »

ARĂMEÁSĂ, arămese, s. f. (Înv.) Măsură de capacitate (din aramă) egală cu o oca sau cu o jumătate de oca. – Aramă + suf. -easă. Vezi definitia »

PROTEROGENÉZĂ s. f. 1. prefigurare în timpul filogeniei a formelor adulte sau de mai târziu. 2. prezența caracterelor speciale din linia filogenetică mai întâi în stadiile ontogenetice timpurii, iar apoi în cursul schimbărilor filogenetice de formă. (< fr. protérogenèse) Vezi definitia »

FURCÚȚĂ, furcuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui furcă; furchiță. 2. (Reg.) Furculiță (1). 3. Partea cornoasă a copitei la cal, de forma unei piramide culcate cu vârful înainte, care se află în porțiunea posterioară a tălpii și care are rolul de a proteja țesuturile vii și de a amortiza șocurile. – Furcă + suf. -uță. Vezi definitia »

VĂIETĂTÚRĂ s. f. v. văitătură. Vezi definitia »